Cronologia etapelor principale
În Germania și teritoriile controlate de Germania nazistă
1928 – romii din Germania au fost puși sub supraveghere permanentă a poliției.
1933 – lege prin care se dispune sterilizarea anumitor categorii de persoane, inclusiv romi.
1934 – romii erau selectați pentru a fi transferați în lagăre de concentrare.
1935 – romii au fost supuși restricțiilor Legilor de la Nürnberg, care interziceau căsătoriile mixte sau relațiile sexuale între așa-zișii „arieni” și „non-arieni”; romii nu mai sunt considerați cetățeni germani.
1936 – pentru a nu fi văzuți public la Jocurile Olimpice, romii din Berlin au fost arestați și forțați să se mute în Marzahn, un câmp deschis lângă o haldă de canalizare.
1936-38 – romilor li s-a interzis să voteze, iar copiilor romi li s-a interzis să meargă la școală; arestări pe scară largă și deportări ale romilor în lagărele de concentrare.
1941, autoritățile germane au deportat 5.007 de romi din Austria în ghetoul pentru evrei din Łódź, într-o secțiune separată. Sute de romi au murit într-o epidemie de tifos în primele luni, din cauza lipsei de hrană, adăpost și medicamente. Cei care au supraviețuit acestor condiții îngrozitoare au fost trimiși, în primele luni ale anului 1942, la centrul de exterminare Chelmno, unde au fost uciși cu monoxid de carbon în furgonete.
Decembrie 1942, Himmler a ordonat deportarea tuturor romilor din Germania Nazistă în diferite lagăre, dar în special în Auschwitz-Birkenau
16 mai 1944 – revolta romilor de la Auschwitz 2-3 august 1944 – exterminarea tuturor romilor rămași în lagăr.
În România
1940 – 1941 Apeluri ale unor lideri legionari la „dezțiganizarea” României și propuneri privind internarea romilor în lagăre și sterilizarea lor forțată.
1941 Guvernul Antonescu analizează propunerea deportării în Bărăgan a romilor din București
Mai 1942 Recensământul romilor din toate regiunile în pregătirea deportării
1 iunie- 15 august 1942 deportarea a 11.441 romi nomazi, care s-au deplasat cu propriile căruțe, sub escorta jandarmilor, până în Transnistria.
12- 20 septembrie 1942 deportarea în Transnistria a 13.176 de romi sedentari. Peste 11.000 de romi au murit în Transnistria.
Holocaustul poate fi definit drept persecutarea și exterminarea sistematică a milioane de evrei, romi și sinti, popoare slave, dizidenți politici, persoane cu dizabilități și alte grupuri considerate “inferioare” și “indezirabile” de către Germania nazistă și aliații săi între anii 1933- 1945. Natura rasială, implementarea sistematică și magnitudinea fără precedent au conferit un caracter unic acestui fenomen, care a înglobat aproape întregul continent european în anii celui de-Al Doilea Război Mondial.
Exterminarea în masă a acestor grupuri de populație reprezintă aspectul cel mai șocant al Holocaustului, fiind pregătit de o serie de măsuri inițiate de Germania nazistă și imitate și/sau adaptate condițiilor locale de către aliații săi din cadrul Axei:
- identificarea precisă a grupurilor considerate “inferioare” și “indezirabile” prin intermediul unor studii demografice, rasial-eugenice și recensăminte;
- privarea acestor grupuri de drepturi politice, civile și economice și izolarea lor de populația majoritară prin restrângerea libertății de mișcare și a internării lor în ghettouri;
- stigmatizarea și dezumanizarea acestor grupuri prin intermediul unei propagande de tip rasial;
- îndepărtarea acestor grupuri din sânul populației majoritare (deportări și exterminări în masă).
Termenul general sub care aceste atrocități au intrat în conștiința publică este cel de “Holocaust”, provenit din limba greacă și făcând trimitere la arderea integrală a unui animal sacrificat. Însă diferitele grupuri de populație care au căzut victimă acestor atrocități utilizează și o serie de termeni specifici, proveniți din propriile limbi și respectând propriile tradiții cultural-istorice. Astfel, termenul “Șoah”, provenit din limba ebraică și având rădăcini biblice, are sensul de “catastrofă” și este utilizat frecvent pentru a desemna exterminarea populației evreiești. Termenul “Samudaripen” provine din limba rromani, are sensul de “ucidere în masă” și este folosit pentru a denumi distrugerea populației rome și sinti. Persecuții sistematice ale romilor, de la legi sau măsuri discriminatorii, la susținerea demersurilor naziste, sau uciderea unui număr mare de romi au avut loc nu doar în teritoriile controlate direct de Germania nazistă și în România, ci și în multe alte țări europene, inclusiv Croația, Serbia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Italia, Finlanda, Franța, Țările Baltice, Olanda. Chiar dacă nu au existat victime în rîndul romilor, măsuri discrimnatorii de excludere explicită a romilor au existat și în Spania, Bulgaria, Suedia, Norvegia și alte țări europene.
Surse consultate:
Achim, Viorel (ed), Documente privind deportarea țiganilor în Transnistria, 2 vol., Editura Enciclopedică, București, 2004.
Kelso, Michelle, Luminița Mihai Cioabă și Radu Ioanid (ed), Tragedia romilor deportați în Transnistria, 1942-1945, Editura Polirom, Iași, 2009.
Friling, Tuvia, Radu Ioanid și Mihail E. Ionescu, Raport final / Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România; președinte comisie: Elie Wiesel, Editura Polirom, Iași, 2004.
Furtună, Adrian-Nicolae (coord.), Florinela Giurgea, Valentin Negoi și Chiriac Bogdan, Deportarea în Transnistria a familiilor soldaților romi. Între „greșeli” administrative și imperative biopolitice Studii de caz și documente de arhivă, Dykta ! Publishing House, Popești-Leordeni, 2020.
Matache, Margareta, Gabriela Ghindea și Matei Demetrescu (ed), The Roma Holocaust/Roma Genocide in Southeastern Europe. Between Oblivion, Acknowledgment, and Distortion, București, 2022.
Council of Europe, Right to Remember – A Handbook for Education with Young People on the Roma Genocide, 2017
Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, Holocaust Encyclopendia.
Surse imagini și documente:
În cadrul expoziției au fost utilizate, cu acordul autorului, imagini realizate de Adrian-Nicolae Furtună, imagini pentru care a fost obținut acordul din partea United States Holocaust Memorial Museum (https://www.ushmm.org), imagini disponibile public și hărți realizate de Institutul Intercultural Timișoara.
Imaginile publice sunt preluate din următoarele surse:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lagărul_de_concentrare_Auschwitz#/media/Fișier:Birkenau_gate.JPG
https://www.memoria.ro/multimedia/galerie_de_imagini/romania_mirifica,leipzig,_1933/66867 https://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/buletineugenicsibiopolitic/1936/BCUCLUJ_FP 279286_1936_007_008_009_010.pdf
https://en.m.wikipedia.org/wiki/File:Bundesarchiv_R_165_Bild-244-71,Dr._Robert_Ritter_mit_alter_Frau_und_Polizist.jpg https://nn.wikipedia.org/wiki/Fil:Bundesarchiv_R_165_Bild-244-52,_Asperg,_Deportation_von_Sinti_und_Roma.jpg https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Situatie_numerica_privitoare_la_evacuarea_tiganilor.jpg https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/cd/ROMANIA_MAI_1942.png/1200px-ROMANIA_MAI 1942.png
https://de.wikipedia.org/wiki/Datei:Bundesarchiv_Bild_183-2004-0203-501,Russland,_zerlumpte_Sinti_und_Roma-Kinder_im_Schlamm.jpg https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Memorial_to_the_Sinti_and_Roma_in_Berlin-Tiergarten(9).jpg
Biblioteca Digitală a Bucureștilor (www.digibuc.ro)
www.coe.int
www.holocaustremembrance.com
Expoziția „Holocaustul romilor” este realizată de Institutul Intercultural Timișoara, cu sprijinul Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest Timișoara, ca parte a proiectului „Invizibil/Vizibil – Deconstruirea stereotipurilor și depășirea marginalizării comunităților rome din Timișoara și din Europa”, componentă a programului Timișoara 2023 – Capitală europeană a culturii, finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte. Expoziția are la bază consultări cu Centrul Cultural și de Documentare al Sintilor și Romilor Germani din Heidelberg, cu Centrul de Cercetări Culturale și Sociale „Romane Rodimata” și cu Asociația „Nevo Parudimos”. Conținutul expoziției a fost elaborat cu sprijinul și colaborarea a doi specialști romi: Adrian-Nicolae Furtună, Centrul de Cercetări Culturale și Sociale „Romane Rodimata” și Bogdan Chiriac.