În cadrul Germaniei naziste, romii și sinti au suferit forme extreme de persecuție, mergând de la identificarea pe bază rasială și până la exterminare în masă. Cercetările desfășurate de medici precum Robert Ritter (1901- 1951) în vederea demonstrării presupusei “predispoziției ereditare” spre delicvență și a “inferiorității rasiale” a romilor au contribuit la elevarea vechilor stereotipuri anti-rome la rangul de doctrină rasială biologic fundamentată de discipline pseudoștiințifice precum eugenism și igienă rasială.
La scurt timp după venirea Partidului Național-Socialist la putere, în 1933, au fost adoptate Legile rasiale de la Nuremberg (1935), care au interzis căsătoriile între germani și ne-germani și i-au privat pe evrei și pe romi de cetățenia germană. În anul următor a fost înființată o unitate specială în cadrul Poliției Judiciare, condusă de doctorul Ritter și însărcinată cu înregistrare și clasificarea rasială a populației de romi și sinti. Aceste măsuri au fost extinse la nivelul întregului Reich între anii 1936-1939, sub pretextul combaterii vagabondajului și “parazitismului social”. Heinrich Himmler, Reichsführer SS și șeful poliției, a fost însărcinat cu coordonarea internării romilor în lagăre, precum cele de la Dachau și Buchenwald, urmărindu-se expulzarea lor în afara granițelor.
Izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial și expansiunea Germaniei în Europa centrală și de est a oferit ocazia realizării acestui plan sinistru. Între anii 1939-1942, zeci de mii de romi și sinti din teritoriile cucerite și anexate de cel de-Al Treilea Reich au fost deportați în ghetouri și lagăre, sterilizați sau pur și simplu exterminați de către unitațile speciale Einsatzgruppen SS, precum în cazul masacrului de la Babi-Yar de lângă Kiev.
Printre măsurile luate în cazul persoanelor de etnie romă sau sinti a fost și cea de sterilizare forțată.
Deportarea romilor din Germania
Theresia Winterstein (n. 1921) era din Mannheim. După terminarea școlii, a făcut parte din echipa de artiști a Teatrului Municipal din Würzburg. În 1941, ea și mai mulți membri ai familiei ei, pentru că erau sinti, au fost duși la Gestapo și forțați să semneze formulare de autorizare a sterilizării, fiind amenințați cu deportarea dacă refuzau. Împreună cu partenerul său, Gabriel Reinhardt, Theresia a decis să rămână însărcinată în perioada dinaintea datei programate pentru sterilizare. Când s-a prezentat pentru procedura planificată, medicii au constatat că era însărcinată cu gemene. I s-a permis să păstreze sarcina, cu condiția ca după naștere să predea gemenele la clinica Universității din Wuerzburg pentru experimente medicale. În primele săptămâni după naștere gemenele au fost lăsate doar rareori să petreacă câteva ore cu părinții lor. Una dintre ocazii a fost cea în care li s-a cerut să pozeze pentru o fotografie de propagandă cu doi părinți care își plimbă copiii în cărucior în centrul orașului Würzburg. Atunci a fost realizată fotografia alăturată. La scurt timp după aceasta, una dintre gemene a murit din cauza experimentelor, iar Theresia a fost sterilizată forțat. În aprilie 1944, cu sprijinul Crucii Roșii, fiica rămasă în viață, Rita, a fost redată părinților. După război, Theresia Winterstein a devenit o activistă pentru drepturile femeilor rome și sinti. A decedat în 2007. Începând din martie 2023, o stradă din Würzburg îi poartă numele.
Dr. Robert Ritter chestionand o femeie roma, insotit de un politist
Printr-un decret emis în 16 decembrie 1942, toți romii și sinti au fost deportați în lagărul de la Auschwitz-Birkenau din sudul Poloniei ocupate. Circa 23,000 de romi, proveniți în principal din Germania, Austria, Polonia, Boemia și Moravia, au fost înghesuiți în bărăci de lemn, în condiții insalubre și supuși unui regim inuman de muncă forțată. Aproape 19,300 de deportați romi au pierit în lagăr, fie în urma gazării, fie datorită subnutriției, extenuării fizice, epidemiilor sau a experimentelor medicale.
În data de 16 mai 1944, conducătorii lagărului au hotărât să-i extermine pe toți romii din așa-numitul Zigeunerlager, însă deținuții s-au baricadat în barăci și s-au înarmat cu ce au găsit la îndemână pentru a rezista. Ziua de 16 mai, când a avut loc această acțiune curajoasă este sărbătorită în fiecare an la nivel european ca „Ziua rezistenței romilor”. În 2 august 1944 trupele SS au lichidat cele câteva mii de supraviețuitori romi, trimițându-i la camerele de gazare. Această zi fatidică a devenit „Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva etnicilor romi și sinti”.
Ziua rezistenței romilor