Atât la nivel european, cât și în România, pentru mult timp Holocaustul romilor a fost ignorat, fiind denumit deseori „Holocaustul uitat”. Acesta a fost recunoscut, studiat și comemorat doar în ultimele decenii.
În Germania și la nivel european
Octombrie 1979 – Prima comemorare de nivel internațional a Holocaustului Romilor este organizată la fostul lagăr de concerntrare Bergen-Belsen, de către Asociația Sintilor Germani, cu participarea primei președinte a Parlamentului European, Simone Veil, supraviețuitoare a Holocaustului.
Aprilie 1980 – un grup de activiști pentru drepturile romilor și sintilor intră în greva foamei pe locul fostului lagăr de la Dachau, cerând recunoașterea genocidului romilor din perioada nazistă
Februarie 1982 – se înființează Consiliul Central al Sintilor și Romilor Germani, ca organizație reprezentativă
Martie 1982 – Cancelarul Germaniei recunoaște genocidul romilor din perioada nazistă
1997 – Sinti și romii recunoscuți ca minoritate autohtonă în Germania. Centrul Cultural și de Documentare al Sintilor și Romilor din Heidelberg deschide prima expoziție permanentă despre Holocaustul romilor și sintilor.
2001 – Muzeul de la Auschwitz-Birkenau dedică o expoziție permanentă romilor și sintilor încarcerați în „Zigeunerlager”.
2009 – Consiliul Europei adoptă o recomandare care include și predarea în școli despre Holocaustul romilor și publică un set de materiale privind istoria romilor, inclusiv referitoare la Holocaust. În cadrul IHRA (International Holocaust Remembance Alliance) începe să funcționeze un comitet privind genocidul romilor.
2012 – Memorialul ce comemorează victimele sinti și rome ale regimului nazist este inaugurat în prezența președintelui și a cancelarului Germaniei într-un parc situat în Berlin, între Poarta Brandenburg și clădirea parlamentului Germaniei
2015 – Parlamentul European declară ziua de 2 august ca „Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor” 2022 – Consiliul Europei adoptă o recomandare privind transmiterea memoriei Holocaustului și prevenirea crimelor împortiva umanității, care face referire și la romi ca victime ale Holocaustului.
În România
1950 – 1989 Regimul comunist a promovat ideea că victimele regimului antonescian au fost luptătorii comuniști anti-fasciști, fără menționarea evreilor și romilor.
1990 – 2002 Poziția oficială a autorităților și a majorității istoricilor a fost că nu a existat Holocaust pe teritoriul României, că instituțiile statului nu au fost implicate în persecuții sau crime și că, dacă acestea au avut loc, responsabilitatea revine exclusiv autorităților și armatei Germaniei naziste.
2002 Cu câteva luni înainte de aprobarea aderării României la NATO, Guvernul adoptă o ordonanță de urgență privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii
2003 Ca urmare a protestelor generate la nivel internațional de declarații publice ce negau responsabilitatea statului român în Holocaust, făcute de președintele României, acesta decide înființarea unei comisii formate din specialști, condusă de Elie Wiesel, supraviețuitor al Holocaustului, născut în România, activist pentru promovarea memoriei Holocaustului, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, care a condus o comisie similară și în SUA cu două decenii în urmă
2004 Publicarea Raportului Final al Comisiei prezidențiale Elie Wiesel în care deportarea romilor este explicit recunoscută drept un capitol al Holocaustului în România
2020 Adoptarea zilei de 2 august drept zi națională de comemorare a Holocaustului împotriva Romilor- Samudaripen prin Legea nr. 124/2020
Comemorarea Holocaustul romilor din România la București, 2015
Memorialul din Berlin pentru sinti și romii victime ale Holocaustului
Consiliul Europei promovează comemorarea Holocaustului romilor
Alianța Internaționala pentru Memoria Holocaustului (International Holocaust Remembrance Alliance-IHRA) are comisie dedicată Genocidului romilor
Extras din Rezoluţia Parlamentului European din 15 aprilie 2015 referitoare la Ziua internațională a romilor – atitudini antițigănești în Europa și recunoașterea de către UE a Zilei de comemorare a genocidului împotriva romilor în al Doilea Război Mondial
Parlamentul European (…) întrucât, conform estimărilor, cel puțin 500 000 de romi au fost exterminați în timpul celui de-al Doilea Război Mondial de regimul nazist și de alte regimuri și aliații acestora; întrucât în anumite țări a fost exterminată peste 80% din populația de etnie romă; întrucât cel puțin 23 000 de romi au fost uciși prin gazare în Zigeunerlager (lagărul de țigani) de la Auschwitz-Birkenau în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și întrucât într-o singură noapte, noaptea de 2 spre 3 august 1944, au fost uciși în lagărul respectiv 2 897 de romi, în majoritate femei, copii și vârstnici; întrucât, prin urmare, ziua de 2 august a fost aleasă de organizațiile romilor drept ziua de comemorare a victimelor de origine romă ale acestui genocid;
întrucât genocidul săvârșit de regimul nazist și de alte regimuri și aliații acestora asupra romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial este un fapt în mare parte ignorat încă și, prin urmare, nerecunoscut de publicul larg, adesea nerecunoscut ori nepredat în școli, ceea ce plasează romii printre victimele ignorate ale genocidului comis în cursul celui de-al Doilea Război Mondial;
întrucât comemorarea crimelor împotriva umanității și a încălcărilor extrem de grave ale drepturilor omului este esențială pentru susținerea cauzelor păcii, reconcilierii, democrației și drepturilor omului în Europa; întrucât genocidul romilor în Europa merită recunoaștere deplină, proporțional cu gravitatea crimelor regimului nazist și ale altor regimuri prevăzute să elimine fizic romii din Europa, precum și evreii și alte grupuri-țintă;
recunoaște solemn, prin urmare, faptul istoric reprezentat de genocidul romilor, care a avut loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondial;
invită statele membre să recunoască oficial acest genocid și alte forme de persecuție a romilor, cum ar fi deportările și arestările care au avut loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondial; declară că ar trebui să se consacre o zi europeană comemorării victimelor genocidului romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și că această zi ar trebui să se numească Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor.